Alergiile alimentare sunt un fenomen relativ frecvent în societatea de astăzi. Procentul persoanelor alergice crește practic de la an la an. Un fel de paradox este faptul că majoritatea pacienților de acest tip se găsesc în țările dezvoltate. Această stare este influențată de mulți factori, iar printre cele mai frecvente produse care pot provoca reacții alergice se numără proteinele din laptele de vacă, ouăle, peștele, fructele de mare, dar și nucile și grâul. Prin urmare, în acest text vom încerca să investigăm motivele acestui fenomen și să prezentăm produse care pot reprezenta o alternativă bună la alergenii menționați mai sus.
Ce este exact o alergie alimentară?
O alergie este o reacție anormală și de obicei exagerată a organismului la anumite substanțe, numite și alergeni. Există patru tipuri de bază ale acestor reacții: alimentare, prin inhalare, infecțioase și de contact. Ne vom concentra doar pe primul tip, dar este demn de menționat că o alergie alimentară nu este același lucru cu o intoleranță alimentară. În primul caz, corpul nostru reacționează greșit la prezența anumitor proteine și încearcă să le combată, adesea cu efecte negative asupra întregului sistem. La o cantitate mai mare de alergen sau la o hipersensibilitate extremă, poate apărea chiar o stare care pune viața în pericol. Interesant este că în unele cazuri este necesară prezența unor cofactori pentru ca acest lucru să se întâmple. Acești factori includ și substanțe care pot declanșa sau accelera o reacție alergică. Exemple bune sunt diverse infecții bacteriene sau virale, dar și efortul fizic excesiv, medicamentele, stresul cronic și chiar alcoolul. În cazul intoleranței, de obicei avem de-a face cu lipsa enzimelor adecvate pentru a digera astfel de compuși, ceea ce duce la disconfort și alte simptome precum diareea. Este demn de menționat că aceste reacții, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, nu pun viața în pericol, dar sunt foarte neplăcute și stresante. În 1995, un grup de oameni de știință a stabilit pe baza datelor colectate o listă de alergeni care provoacă cele mai frecvente reacții alergice puternice în populația noastră. Această listă a fost aprobată în 1999 de Comisia Codex Alimentarius și poartă până în prezent numele de „Big Eight”. Aceasta include: laptele de vacă, soia, nucile și arahidele, crustaceele, peștele, ouăle de găină și grâul.
Alergie la pește și crustacee
Proteinele prezente în pește și crustacee pot fi considerate cu siguranță alergeni puternici. Reacțiile alergice care apar după consumul lor sunt de obicei rapide și intense. Uneori poate apărea chiar un șoc anafilactic, care este extrem de periculos pentru sănătatea și viața noastră. Este important de reținut că persoanele cu alergii severe ar trebui să evite chiar și mirosul sau contactul cu mâncarea respectivă, precum și persoana care a consumat-o recent. Desigur, aceste cazuri sunt rare, dar există. Unele proteine își pierd alergenicitatea atunci când sunt supuse tratamentului termic. Din păcate, această categorie nu include proteinele din pește și crustacee, care sunt rezistente la astfel de tratamente și nu își pierd proprietățile de potențiali alergeni. În plus, persoanele alergice la pește sunt, în mare parte, alergice și la crustacee. Întrebarea este, prin ce putem înlocui aceste alimente? Cea mai bună alegere sunt alimentele cu o compoziție similară de macro- și micronutrienți. O alegere bună este să includeți cantități mai mari de nuci în dieta dumneavoastră și să aveți grijă la aportul adecvat de proteine. Putem consuma diferite tipuri de carne, dar și ouă, sau să îmbogățim meniul zilnic cu ulei de măsline. Peștele este o sursă extrem de bogată de acizi grași nesaturați și proteine ușor digerabile, așa că merită să consumați și semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac sau semințe de in și să aveți grijă de o posibilă suplimentare a acestor acizi grași.
Alergie la diferite nuci, inclusiv arahide
Toate tipurile de nuci sunt alergeni foarte puternici. Aproape 15 tipuri au un astfel de efect. Arahidele conduc însă această listă. Ele provoacă reacții alergice severe, care frecvent duc la șoc anafilactic – în special în cantități mari. Datorită rezistenței proteinelor conținute, este foarte dificil să li se elimine aceste proprietăți. Prin urmare, până acum toate metodele de a le priva de proprietățile alergene au fost fără succes. Interesant este că o astfel de sensibilizare este mult mai frecventă la copii și adolescenți decât la adulți. Totuși, această alergie nu dispare odată cu vârsta, fiind doar posibilă ameliorarea ușoară a simptomelor alergice după consum. Nucile pot fi înlocuite în dietă în diverse moduri. Primul este consumul de nuci care sunt numite nuci, dar nu sunt clasificate ca atare. Este vorba despre nuca de cocos, dar și despre nucșoară. Putem introduce, de asemenea, o varietate de uleiuri din nuci în dietă. Acestea nu declanșează reacții alergice, dar trebuie alese doar cele rafinate, deoarece doar acestea sunt sigure pentru persoanele alergice. În plus, merită să alegeți, de exemplu, fulgi de ovăz prăjiți, semințe de susan, semințe de floarea-soarelui și dovleac, fulgi de cocos, dar și muguri de pin.
Alergie la ouă de găină
Proteinele găsite în ouăle de găină sunt, de asemenea, alergeni puternici. Totuși, ar trebui să le acordăm mai multă atenție, mai ales pentru că ele sunt de obicei introduse în alimentația copilului imediat după lapte. Este important de reținut că albușul are proprietăți alergene mult mai puternice, motiv pentru care există situații în care consumul doar al gălbenușului nu provoacă simptome negative. Interesant este că majoritatea alergiilor sunt înregistrate la vârsta de 4-5 ani. De asemenea, este demn de menționat că, spre deosebire de alergenii anteriori, este posibil să se reducă potențialul alergenic al ouălor de găină. Conform celor mai recente cercetări, acesta poate fi redus cu până la 75% prin fierberea ouălor, dar un astfel de tratament termic ar trebui să dureze aproximativ 10 minute. Este demn de menționat că prăjirea și coacerea ouălor sunt și mai eficiente, iar s-a raportat că 50 până la 85% dintre persoanele alergice tolerează bine ouăle după o tratament termic adecvat. Cea mai frecventă măsură împotriva alergiilor este introducerea unei diete de eliminare, dar astfel renunțăm la mulți nutrienți benefici pentru sănătate. Prin urmare, ar trebui să acordați o atenție deosebită aportului adecvat de proteine în alimentația dumneavoastră. Merită să creșteți consumul de carne, inclusiv carne roșie, pentru a asigura aportul de fier. O alegere bună va fi cu siguranță carnea de vită, miel, iepure sau curcan. Consumați și pește și fructe de mare, desigur doar dacă nu sunteți alergic la acestea. De asemenea, trebuie să aveți grijă la cantitatea potrivită de legume și fructe. În acest caz, sfecla, caisele, broccoli și piersicile sunt deosebit de potrivite. În plus, merită să consumați uleiuri vegetale precum uleiul de măsline, uleiul de floarea-soarelui sau uleiul de rapiță.
Alergie la soia
Soia este un aliment relativ nou pentru populația noastră. Prin urmare, nu este surprinzător că provoacă reacții alergice severe la mulți oameni. Deși este folosită de mult timp cu succes la sugarii cu alergii la proteinele din lapte. Totuși, se estimează că aproape 14% dintre copiii cu alergie la lapte sunt, de asemenea, alergici la proteinele din soia. În plus, este un produs relativ ieftin, conține multă proteină pentru o plantă și este pur și simplu gustos. Din acest motiv, este larg răspândită în industria alimentară. În special lecitina de soia este prezentă în mezeluri, sosuri, dulciuri și chiar capsule medicamentoase. Toate acestea înseamnă că persoanele alergice trebuie să fie foarte atente și să citească cu atenție aproape fiecare ingredient al produsului, deoarece acesta poate conține soia. De asemenea, până acum nu s-a găsit o metodă de a reduce efectul alergen al soiei, astfel că merită să se ia în considerare o dietă de eliminare. Totuși, soia, în special în Europa, nu este un produs de bază. Dacă o eliminăm din dietă și ne hrănim sănătos, suntem practic siguri că nu vom dezvolta deficiențe. Totuși, să ținem cont că această eliminare ar trebui să se aplice și produselor din soia, cum ar fi tofu și sosul de soia.
Ce sunt alergiile încrucișate?
Alergiile încrucișate sunt reacții alergice care apar în corpul nostru atunci când unul dintre alergeni recunoaște anticorpul corespunzător și se leagă de acesta. Este interesant pentru că acest anticorp ar fi putut fi produs anterior ca răspuns la un alt alergen. Totuși, structura ambelor este atât de similară încât sunt clasificate de organism ca fiind aceiași alergeni. Prin urmare, diferite substanțe, chiar și aparent foarte diferite, pot duce la apariția alergiilor încrucișate. O astfel de situație o întâlnim, de exemplu, la polenul de mesteacăn și măr, polenul de iarbă și portocal, iar la persoanele alergice la latex poate apărea aproape aceeași reacție alergică după consumul unei banane. Apariția unei alergii nu duce neapărat la reacții încrucișate, dar probabilitatea unor astfel de reacții este foarte mare. Prin urmare, merită să ne familiarizăm cu tabelele acestor reacții pentru a putea testa dacă o anumită reacție încrucișată apare la noi.
Rezumat
Este important să reținem că alergia alimentară și intoleranța alimentară nu sunt același lucru. Deși simptomele pot părea similare la prima vedere, mecanismele lor de apariție sunt foarte diferite. De asemenea, este util de știut că o alergie alimentară nu înseamnă neapărat o deficiență de nutrienți. În astfel de cazuri, merită să căutăm produse de înlocuire care au o compoziție similară și astfel asigură un aport adecvat de anumiți macro- și micronutrienți. Acest lucru este foarte important pentru menținerea sănătății și a stării de bine.
Bibliografie
- Alergii alimentare în copilărie. _ Allen KJ, Hill D, Heine R Medical Journal of Australia 2006; 185.7:394.
- Procesarea alimentelor și alergenicitatea. _ Verhoeckx, Kitty, et al. Food and Chemical Toxicology (2015).
- Reacții alergice încrucișate, aspecte clinice și diagnostice. Cudowska B., Kaczmarski M. Allergy 2 (2003): 41-45.
- Imunologie, editat de Marek Jakóbisiak, ed. III - revizuită, Varșovia 2000
- Nittner-Marszalska, Faza tardivă a reacției alergice imediate (LAR) – de ce este important?, Allergie 2008, nr. 4, p. 12–14.
